Mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații, putând servi în comerț pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului ori a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora sunt considerate mărci descriptive iar descriptivitatea mărcii va conduce la respingerea acesteia.
Descriptivitatea ca şi condiţie de neîndeplinit
Din definiţia enunţată mai sus, se poate interpreta faptul că descriptivitatea este o condiţie pe care o marcă trebuie să o evite.
Aşadar, pentru ca o marcă să treacă de imperativele OSIM şi să aibă o fază de examinare liniştită, aceasta trebuie să nu fie descriptivă.
Având definiţia la îndemână, marca trebuie să evite să fie explicită în ceea ce priveşte caracteristicile produselor sau serviciilor sale însă fără a cădea în cealaltă extremă şi anume inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la produsele sau serviciile protejate.
Aşadar, marca trebuie să se situeze undeva într-o zonă de tampon dintre cele două condiţii prevăzute de lege.
Cum eviţi descriptivitatea?!
În momentul conceperii mărcii este nevoie să te gândeşti exact care sunt serviciile sau produsele pe care urmează să le protejezi prin marca înregistrată. În principiu, acestea coincid cu obiectul de activitate al societăţii.
Astfel, este destul de uşor să concepi o marcă care să nu explice exact obiectul său de activitate.
Atâta timp cât ţii cont de această condiţie şi concepi o marcă distinctivă care nu induce în eroare publicul cu privire la serviciile sau produsele sale, există şanse uriaşe ca marca să treacă de examinarea OSIM şi ca într-un final, aceasta să fie înregistrată.
Marca evită descriptivitatea şi atunci când se înregistrează doar elementul principal al mărcii iar în utilizarea de zi cu zi se foloseşte o sintagmă menită să descrie serviciul sau produsul oferit, de exemplu: se depune spre înregistrare marca “ZZZ” pe clasa de localuri iar pe reclama din faţa localului apare “ZZZ restaurant”. Este o practică constantă în rândul antreprenorilor care nu ar putea obţine protecţie asupra cuvântului “restaurant” tocmai din cauza încălcării condiţiei descriptivităţii.
Aşadar atunci când concepi o marcă este bine să ai în vedere că utilizarea sa de zi cu zi poate fi puţin alterată faţă de varianta depusă pentru înregistrare tocmai pentru a fi admisă de OSIM şi pentru a nu fi considerată o marcă descriptivă.
În orice caz, în momentul cercetării prealabile, un specialist va putea cu uşurinţă să îţi spună dacă marca pare descrptivă şi dacă aceasta ar putea întâmpina probleme la OSIM din acest punct de vedere.
