Cercetarea documentară este un demers esenţial pe care trebuie să îl faci înainte de a înregistra o marcă. În continuare îţi vom arăta care este utilitatea acestei faze a înregistrării unei mărci.
Ce înseamnă cercetarea documentară?
Pentru a înregistra responsabil o marcă este necesar să faci o verificare prealabilă a mărcii pe care doreşti să o înreigstrezi.
Verificarea prealabilă sau cercetarea documentară presupune analiza mărcii din mai multe puncte de vedere pentru a stabili dacă aceasta poate sau nu să fie înreigstrată. În cadrul acesteia se verifică aspecte de admisibilitate dar şi existenţa a uneia sau mai multe mărci similare înregistrate pe aceleaşi clase NISA ca şi cea pe care doreşti să o înregistrezi.
Mai exact, se verifică dacă marca ta sau compoziţia ei respectă toate măsurile impuse de Lege şi aplicate de OSIM dar şi dacă există pe piaţă o marcă similară pe care ai putea să o încurci prin înregistrarea mărcii tale.
Garanţiile cercetării documentare
Verificarea prealabilă sau cercetarea documentară se face de către specialişti utilizând nişte motoare de căutare specializate în această materie. Cu toate acestea, exactitatea verificării depinde în mare măsură de actualizarea bazelor de date ale OSIM sau ale celorlalte oficii de proprietate intelectuală de la nivelul altor ţări sau de la nivelul Oficiului European al Proprietăţii Intelectuale.
Cu alte cuvinte, atâta timp cât bazele de date ale instituţiilor sunt actualizate, cercetarea documentară va avea un rezultat cât se poate de exact, putând fi găsite toate mărcile similare sau care ar putea să prezinte anumite probleme în ceea ce priveşte înregistrarea propriei mărci.
Pe de altă parte, specialistul care va face cercetarea documentară aplică în primă fază propriile filtre asupra mărcii, bazându-se pe propria experienţă, pentru a stabili dacă există şanse de admitere a mărcii.
Întreaga etapă a cercetării documentare este una esenţială însă nu oferă garanţia totală că marca va fi admisă întrucât există două pericole constante:
Faza de examinare la OSIM, EUIPO sau orice alt oficiu internaţional de proprietate intelectuală este una subiectivă, rămânând în final la decizia personală a examinatorului;
Opoziţia la înregistrarea mărcii poate fi depusă de orice persoană interesată – astfel, dacă titularul unei mărci consideră că marca ta îi încalcă drepturile el poate depunde opoziţie chiar dacă tu nu consideri că mărcile sunt similare în vreun fel.
În concluzie, cercetarea documentară trebuie făcută neapărat pentru a şti dacă există vreun risc care poate să apară pe parcursul procedurii de înregistrare a mărcii precum și pentru a ști dacă marca ta îndeplinește condițiile legale.