La finalul anului trecut a fost adoptată legea privind procedura de adopţie în România. Legea va intra în vigoare în data de 26 martie 2021, având în vedere împlinirea celor 120 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial.
Scopul acestor modificări a fost de simplificare a procedurilor de adopție în România, având în vedere numărul redus de copii care sunt anual adoptați. Un studiu arată că în decembrie 2019 un număr de 52.783 de copii se aflau în sistemul de protecție specială a copilului. Din aceștia 3.274 au fost declarați adoptabili prin hotărâre judecătorească, iar 1.264 de copii au fost adoptați la nivel național. Este un număr mic, motiv pentru care autoritățile au decis modificare legii privitoare la procedura adopției.
În cele ce urmează vom prezenta unele dintre cele mai importante modificări aduse legii.
Prelungirea valabilității atestatului de adoptator
Conform procedurii legale, adoptatorul este supus unei evaluări de către specialiști. Dacă totul este în regulă se emite un atestat de adoptator. Cu ajutorul acestuia persoana în cauză este eligibilă de a adopta. În reglementarea anterioară perioada de valabilitate a acestui atestat era de doi ani. De acum, această durată a fost prelungită la 5 ani, iar astfel se evită parcurgerea în mod repetat a acelorași etape.
Valabilitatea atestatului se prelungește de drept până la încuviințarea adopției în situația în care a fost introdusă la instanța de judecată cerere în acest sens.
În situația în care este vorba de o cerere aflată pe rolul instanţei de judecată în vederea adoptării unui copil aflat în plasament, durata în care acesta este necesar să fie în plasament s-a redus de la un an la 6 luni.
Excluderea din procedură a rudelor de până la gradul IV
Art. 28 din Legea nr. 273/2004 privind procedura de adopţie în România va avea un nou conținut care prevede faptul că managerul de caz stabilește adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție în anumite situații. Aceste situații se referă la imposibilitatea de comunicare cu părinții firești, fie din cauza faptului că nu doresc, fie că nu sunt găsiți.
În vechea reglementare pe lângă încercarea de comunicare cu părinții firești, erau incluse și rudele de până la gradul IV, care acum au fost excluse, pentru a facilita îndeplinirea procedurii de adopție în România.
Astfel, rudele de de până la gradul IV nu vor mai fi întrebate cu prioritate despre opţiunea de a adopta copilul, ci acestea vor trebui să aibă un rol activ şi să facă primul pas pentru a adopta copilul dacă aceasta va fi dorinţa lor
Vor putea fi adoptați și copii de peste 14 ani
Până acum, legea prevedea faptul că pot fi adoptați doar copii care nu au împlinit vârsta de 14 ani. Era un vid legislativ în ceea ce îi privește pe copii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, care nu puteau fi adoptați. Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor legii, toți copii până la vârsta de 18 ani vor putea fi adoptați, fiind aceleași proceduri ca și la ceilalți, indiferent de vârstă. Această modificare este bine venită având în vedere că acordă o șansă și tinerilor cu vârste mai mari, care pot fi îndrăgiți și pot ajunge la o familie iubitoare.
O altă modificare esențială privește persoanele care sunt doritoare să adopte. Acestea vor avea aceleași drepturi ca și părinții biologici în ceea ce privește concediile sau indemnizațiile. Mai exact, concediul de acomodare și plata indemnizației vor fi acordate un anumit timp, printre care și până la expirarea concediului de acomodare.
Anterior survenirii modificărilor, concediul de acomodare era prevăzut pentru o perioadă de maxim un an. În timpul concediului de acomodare, adoptatorul primește o indemnizație, care poate fi cumulată cu venituri realizate ca salariat sau alte indemnizații sau venituri supuse impozitului pe venit.
Raportat la importanța adopției, pașii de urmat și condițiile ce trebuie îndeplinite, adoptatorilor nu le este tocmai ușor să ajungă la finalizarea procedurilor prin luarea copilului acasă.
Echipa noastră vine în sprijinul adoptatorilor prin consultanțe juridice, realizarea înscrisurilor sau reprezentarea în fața instituțiilor publice. Fiind deseori descurajați de aceste proceduri, unii renunță pe parcurs, rămânând și mai mulți copii în custodia statului. Tocmai pentru a evita acestea, au fost implementate toate aceste modificări legislative.
